Triturus cristatus

adulţii

Statut de protecţie:  VU  = este considerată o specie vulnerabilă în România; protejată pe baza OUG 57/2007 (Anexa 3, Anexa 4A); menţionată în Anexa II şi IV a Directivei Consiliului Europei 92/43/CEE din 1992 Lungimea corpului: 14-16(18) cm (cea mai mare specie de triton din România); masculul este mai mic decât femela Descriere: ambele sexe au corpul alungit, cu pielea verucoasă, brun-negricioasă pe spate; pupila ochilor este conturată de un inel gălbui; pe flancurile capului şi ale abdomenului sunt prezenţi adesea numeroşi tuberculi mici albi; abdomenul este gălbui, gălbui-portocaliu, cu numeroase pete negricioase; coada, mai scurtă sau aproape de lungimea corpului, este uşor turtită lateral (mai pronunţat la mascul) şi subţiată la vârf Dieta: adulţii consumă ouă şi pui de broaşte, larve de insecte, isopode, râme, melci mici, insecte, mici crustacee Comportament: în timpul fazei terestre, adulţii şi exemplarele tinere îşi petrec cea mai mare parte a zilei ascunşi sub pietre, buşteni, în păduri; poate trăi 10-20 de ani Strategii de reproducere: în timpul sezonului de reproducere (aprilie-mai), la masculi, pe mijlocul spatelui şi pe coadă li se dezvoltă o creastă înaltă, adânc dinţată numai în zona dorsală, de obicei discontinuă la baza cozii, iar de-a lungul cozii apare o dungă mediană gri-argintie; femelelor nu li se dezvoltă creastă dorsală, dar au o dungă galben-portocalie de-a lungul marginii inferioare a cozii; în perioada mai-iulie, femela depune 200-300 de ouă de 4-6 mm (fiecare dintre ele fiind înfăşurat cu grijă cu frunzele plantelor submerse), în ape lin curgătoare Mecanisme de apărare: în situaţia în care este apucată, adoptă o postură defensivă, care constă în răsucirea corpul pe spate şi expunerea abdomenul viu colorat către atacator, picioarele uşor depărtate şi ridicate deasupra corpului, coada strâns răsucită; rămâne în această postură, nemişcată, până consideră că a dispărut ameninţarea Stadiul de iernare: traversează anotimpul rece (octombrie-martie) în stadiul de adult, sub pietre, buşteni, trunchiuri căzute; Habitat: preferă apele stagnante permanente, întinse şi adânci (iazuri, lacuri) cu vegetaţie abundentă; pădurile luminoase de foioase sau de amestec Prădători: adulţii sunt atacaţi de peşti, lipitori Specii asemănătoare: • Lissotriton vulgaris, care are dimensiuni mai mici (10-11 cm), iar pielea este netedă; în timpul sezonului de împerechere, creasta care se dezvoltă pe spatele masculilor nu este întreruptă la baza cozii

Masculul

Femela

larvele

Lungimea corpului: 45-90 mm Aspectul corpului: iniţial au aspect de peşte, ulterior dezvoltându-li-se picioarele şi branhiile externe (în spatele capului, pe flancuri) Dieta: este formată din mormoloci, viermi, mici insecte, larve de insecte, mici crustacee Prădători: larvele sunt atacate de lipitori, peşti, păsări, reptile

  Referinţe:

●	Bogdan H. V., Badar L., Goilean C., Boros A., Popovici M. (2012). Population dynamics of Triturus cristatus and Lissotriton vulgaris (Amphibia) in an aquatic habitat from Banat region, Romania. Herpetologica Romanica 6: 41-50
●	Bonaparte C. L. (1840). Amphibia Europaea ad systema nostrum vertebratorum ordinata. Typographia regia: 68-69
●	Cogălniceanu D., Székely P., Samoilă C., Iosif R., Tudor M., Plăiaşu R., Stănescu F., Rozylowicz L. (2013). Diversity and distribution of amphibians in Romania. ZooKeys 296: 35-37
●	Edgar P., Bird D. R. (2006). Action plan for the conservation of the crested newt Triturus cristatus species complex in Europe. Convention on the Conservation of European Wildlife and Natural Habitats. Strasbourg, 27-30 November 2006: 1-33
●	Iuşan C. (2013). Ghidul amfibienilor şi reptilelor (herpetofaunei) din Parcul Naţional Munţii Rodnei. Bucureşti, Exclus Publishing: 41-42
●	Langton T. E. S., Beckett C. L., Foster J. P. (2001). Great Crested Newt Conservation Handbook. Froglife, Halesworth: 1-55
●	Laurenti J. N. (1768). Specimen medicum, exhibens synopsin reptilium emendatam cum experimentis circa venena et antidota reptilium Austriacorum. Viennæ. Typographia Joan. Thom., nob. de Trattnern, cæs. reg. aulæ typogr. et bibliopolæ: 146-147
●	Roşca I., Gherghel I., Strugariu A., Zamfirescu Ş. R. (2013). Feeding ecology of two newt species (Triturus cristatus and Lissotriton vulgaris) during the reproduction season. Knowledge and Management of Aquatic Ecosystems 48(05): 1-5
●	Sos T. (2007). Noi schimbări taxonomice în familia amfibienilor (Amphibia). Migrans 9(3-4): 5-7
●	Sos T. (2008). Review of recent taxonomic and nomenclatural changes in European Amphibia and Reptilia related to Romanian herpetofauna. Herpetologica Romanica 2: 61-91
●	Strugariu A., Gherghel I., Huţuleac-Voloscius M.-V., Puşcaşu C. M. (2007). Preliminary aspects concerning the herpetofauna from urban and peri-urban environments from North-Eastern Romania: a case study in the city of Suceava. Herpetologica Romanica 1: 53-61
●	* * * Directiva 92/43/CEE a Consiliului Europei din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice.
●	* * * Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. Monitorul Oficial al României nr. 442 din 29 iunie 2007