|
Statut de protecţie: specie nepericlitată
Lungimea corpului: 30-40 mm la mascul şi 40-50 mm la femelă
Descriere: are partea dorsală netedă, verzuie, verde deschis, verde-gălbui, maronie; partea ventrală are colorit albicios-crem cu nuanţe palid maronii; pe flancurile corpului există o bandă negricioasă sau cafenie, ce porneşte de la baza ochiului şi se întinde până la baza femurului; are capul mai mult lat decât lung şi botul scurt, rotunjit; picioarele sunt lungi, cu discuri adezive caracteristice la vârful degetelor, adaptate pentru căţărat; masculul are gâtul cafeniu-auriu şi are sub gât sacul vocal, care, când este gol are aspectul unui pliu al pielii, în timp ce femela are gâtul gri-violet; ochii au pupila de formă eliptică, dispusă orizontal; timpanul este vizibil
Dieta: este formată din insecte (păianjeni, muşte, fluturi, gândaci) şi uneori din larve
Comportament: îşi petrece cea mai mare parte a timpului printre frunzele tufărişurilor, în vegetaţia deasă; este activă înainte de lăsarea întunericului şi pe timpul nopţii, în timpul zilei stând nemişcată pe frunzele expuse la soare; în timpul iernii, se adăposteşte în grămezile de frunze uscate, în vegetaţia deasă, sub pietre, în crăpăturile zidurilor; este o specie care tolerează bine atât frigul cât şi perioadele secetoase şi poate trăi până la 15 ani
Strategii de reproducere: în perioada aprilie-iunie, se reproduce în diferite ochiuri de apă stagnante (lacuri, smârcuri, bazine, şanţuri, bălţi); femelele preferă masculii ce au sacul vocal mai colorat şi banda întunecată de pe flancurile corpului mai bine conturată; femela depune 800-1000 de ouă într-un pachet sferic de forma unei bile şi mărimea unei nuci; mormolocii apar după circa două săptămâni, iar după aproape trei luni, se metamorfozează în mici broaşte şi părăsesc ochiurile de apă
Mecanisme de apărare: coloritul dorsal poate varia după mediul în care trăieşte, putând fi mai deschis sau mai închis în funcţie de cel al frunzişului în care obişnuieşte să-şi petreacă cea mai mare parte a timpului
Habitat: desişurile de pe marginea cursurilor de apă, zonele luminate din pădurile umede, vegetaţia deasă şi umedă din preajma zonelor împădurite, pajiştile umede; uneori poate fi întâlnită şi în habitatele antropizate (marginea canalelor de irigaţii, parcuri, grădini, bazine artificiale)
Prădători: ouăle şi mormolocii fac parte din dieta unor specii de păsări, peşti, broaşte ţestoase; adulţii sunt vânaţi de şerpi, păsări, peşti
|
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu